Uită-te în față, munții zici că sunt desenați. Exact cum îi făceam la școală! spune o voce din mașină. Îmi întorc privirea și observ șase linii drepte cu puțin alb în vârf. Brusc m-am simțit mică, iar cu cât mașina se apropia de ei, deveneam și mai mică. Am deschis geamul, am tras aer în piept și am zâmbit. Le-am mulțumit, în felul meu, că și-au păstrat parfumul. Munții ne-au urmărit până la destinație, iar când am ajuns în Vișea de Sus aproape că ne băteau în poartă.

Am găsit satul liniștit și răcoros, iar aleea îngustă ne-a condus către Casa de Vacanță Domestic, locul nostru de cazare. Doamna Viorica, o femeie trecută de prima tinerețe, ne-a prezentat casa cu o vocea caldă și răbdătoare. În schimb, noi ne-am lăsat entuziasmul să se exteriorizeze, iar mai bine de treizeci de minute am explorat casa țipând la fiecare element creativ pe care îl descopeream. Oamenii cu o energie pozitivă o transmit mai departe și lucrurilor pe care le posed. Așa se face că în Casa de Vacanță Domestic nu poți să te simți decât relaxat și fericit. Nu știu când au trecut două nopți, dar știu că am iubit să dorm în patul confortabil, să-mi încep dimineața în picioarele goale pe iarbă, să-mi pregătesc cafeaua în bucătăria perfect utilată și să descopăr cărți noi la fiecare colț. Nu mai spun de canapeaua din living care avea două brațe invizibile ce te trăgeau mereu spre ea. Casa se închiriază pe AirBnB.ro, iar prețul este mai mult decât decent pentru ceea ce oferă. Nu scrie nicăieri, dar cel care închiriază nu este singur. Dimineața este vizitat de pisicile vecine, iar la prânz și seara vin în vizită păsările din sat care vor cânta până în apropierea orei de culcare.

Există foarte multe pensiuni în zona Transilvaniei, însă ceea ce îmi place la Casa de Vacanță Domestic este că vine la pachet cu sentimentul de vacanță. Noi ne-am simțit ca în propria casa pentru că fiecare element era pus exact unde trebuia. Pe fiecare sertar din bucătărie scria cu o caligrafie perfectă ce conție, astfel că nu trebuia să deschizi toate dulapurile în căutarea unei furculițe. Lumina becurilor era cât trebuia de puternică, crema de mâini din camera era cât trebuia de hidratantă iar baia cât trebuia de mare.  Faptul că primești cheia și ai posibilitatea să încui și să descui casa îți dă o senzație de libertate și un gând că oricând vrei să te întorci, ea te așteptă acolo. Noi am preferat ca tot weekend-ul să ne plimbăm prin sat, să gătim și să stăm la povești. Însă, dacă ești genul care vrea să exploreze zona și să aibă diverse activități, te poți încumeta la: vizită la Sâmbăta de Sus, plimbare prin satele din zona Brașovului/Sibiului, drumeții în munți, workshop de făcut pâine. Iar dacă îți place să citești, este și mai bine, ai la dispoziție multe cărți și reviste din care sigur o să găsești ceva pe gustul tău. Eu am început să citesc “Jurnalul unui bătrân nebun” care m-a captivat rapid de la primele pagini. Este vorba despre un bătrân de 77 ani care povestește despre durerile și trăirile bătrâneții. Autorul, Junichiro Tanizaki, folosește umorul pentru a scoate în evidență detaliile din viața de zi cu zi a bătrânului japonez. Nu am reușit să o finalizez în două zile, pentru că asta însemna să-mi neglijez prietenii,  dar este pe lista de cumpărături. Acum te invit să urmărești povestea Casei de Vacanță Domestic și în câteva fotografii: