Când venea circul în orașul natal se făcea mare tam – tam. Circulația era oprită pentru parada care anunța perioada de spectacole. Clovni, dresori, elefanți, magicieni se plimbau în plină stradă spre deliciul tuturor copiilor. Cea mai pregnantă amintire a mea este că am reușit să mă furișez în curtea circului și să mângâi un elefant. Adrenalina și emoția pe care am simțit-o atunci mi-au făcut ziua mai bună. 

Artiștii de circ sunt veseli. Nu au niciodată probleme și se îmbracă frumos, asta credeam despre ei în copilărie. Cu toate astea îmi era greu să privesc numerele lor, așa că primul și singurul spectacol l-am văzut printre degetele lipite de față și cu un nod în gât.

Acum nodul din gât s-a transformat în curiozitate. Așa am ajuns să citesc cartea „De ce fierbe copilul în mămăligă” și să aflu povestea Aglajei Veteranyi. Aglaja Veteranyi s-a născut într-o familie de circari români. Mama născută la Iași era numită Femeia cu păr de Oțel, în numărul ei trebuia să stea atârnată de păr fără plasă de siguranță. Asta o făcea pe Aglaja să aibă emoții înainte de fiecare spectacol.

Aștept noaptea toată ziua. Când mama nu cade din cuploa circului, mâncăm după spectacole supă de găină împreună.

Tatăl era român cu rădăcini maghiare. La circ era clovn și iubea să filmeze și să creeze povești imaginare.

Tată e tot așa de celebru ca președintele Americii, e clovn și acrobat și bandit. Înainte de reprezentație stă mereu la barul circului și vorbește cu persoane importante și face afaceri.

Alături de mama, mătușa și tatăl său au fugit din România cu circul. S-au plimbat prin toată Europa, unde le-a fost de multe ori mai rău ca în țară. După o perioadă, părinții Aglajei s-au despărțit, ea fiind trimisă în Elveția la o școală. Obișnuită cu libertatea circului nu s-a putut adapta.

Îmi cunosc țara după miros. Miroase ca mâncarea mamei. Tata spune să ne amintim pretutindeni mirosul țării noastre, dar nu-l recunoaștem decât atunci când suntem foarte departe.

Aglaja s-a confruntat cu o maturizare timpurie, mama ei oblingând-o să danseze într-un varieteu. Viața lor devine din ce în ce mai grea, mama alcoolică și Aglaja încercând să-și împlinească visul de a ajunge star de cinema.

Pe sfârcurile mele lucesc steluțe sclipitoare albastre, pe care mi le lipesc de bonetă cu plasture. Port o bonetă de marinar și salut când cânt. Când încet, strident, șoptind, mișcându-mi șoldurile. Și arăt ca o actriță celebră de film. Pentru că acum sunt blondă și îmi fac între nas și buză superioară un grain de beaute.

Povestea de viață  a Aglajei a fost redată și într-un spectacol de teatru ce-i poartă numele. Ștefan Lupu, un tânăr actor și regizor, a creat conceptul și coregrafia inspirat din cele două cărți publicate de Aglaja „De ce fierbe copilul în mămăligă” și „Raftul cu ultimile suflări”. Spectacolul te ia de mână și te duce în lumea circului. Aglaja interpretată de Alina Petrică îți trezește pe rând sentimente de iubire, dezamăgire și suspans. Elementele vizuale, dansul și actorii te conduc într-o lume suprarealistă. Ca spectator ești invitat să devii cel mai bun prieten al Agajei în căutarea ei disperată după adevăr, confidentul mamei în problemele de cuplu și dușmanul tatălui după ce își părăsește familia.

Fragmentul din viața Agalajei povestit în spectacol este despre fericirea trecătoare, fericirea lucrurilor simple, bucuria de moment și durerea de care, oricât ai încerca, nu poți să fugi.

Ce-i drept, mâncarea mamei miroase la fel peste tot în lume, dar în străinătate miroase altfel din cauza dorului. Si, in afara de asta, aici trăim ca oamenii bogați, după masă putem să aruncăm oasele din supă fără să ne facem remușcări, în timp ce acasă trebuia să le păstrăm pentru supa următoare.

Spectacolul Aglaja se joacă săpămâna viitoare, 25 noiembrie, la Centrul Cultural U.N.E.S.C.O. Detalii aici. 

Mergeți la spectacol și citiți cărțile o să descoperiți artiști, momente și sentimente noi.

Photo credit: Aglaja Facebook Page