Anul ăsta a fost ca un pumn în gură care mi-a mai lăsat doar doi dinți cu care să zâmbesc. Pumnul l-am primit în interior, unde mi s-au zguduit toate emoțiile și a trebuit să mă remontez și să le așez încet ca într-un puzzle pe care nu l-am mai făcut niciodată. Așa mă simt la 29 de ani. La început. La începutul relației cu mine.

Știu că nu se vede în online, pentru că niciodată nu am vorbit despre asta din dorința de nu-mi expune în totalitate viața. Dar le-am spus oamenilor cu care m-am mai întâlnit în ultimul timp și m-au întrebat de ce am luat pauză de la NO.MAD Talks, de ce nu scriu mai des pe blog, de ce nu fac mai multe evenimente. Răspunsul a fost simplu: în ultimele luni am ales binele personal. Mi-am oferit timpul de care am avut nevoie să înțeleg ce se întâmplă cu mine, să scriu în jurnal, să merg la terapie, să merg la dansuri, să meditez, să mă plimb pe străzi, să citesc și să scriu. Vezi tu, acum, la 29 de ani, este prima dată când simt o schimbare mai mare. O maturizare emoțională. Mă uit altfel la mine în oglindă, spun nu mai cu ușurință, nu mai iau feedback-urile personal.

Nu mai pun atât de multă presiune pe mine și simt că nici nu mai am nimic de demonstrat. Tocmai acest gând mi-a permis să încetinesc ritmul. Câteodată mă gândesc la viață ca și cum am fi într-o mașină care merge cu 200km pe autostradă, când ești la volan, ești concentrat doar pe destinație și nu simți nimic din ce se întâmplă pe lângă tine. Dacă te întrebă cineva cum a fost drumul, îi răspunzi parcă din instinct, bine. Eu vreau să încetinesc mașina, să mă uit mai mult pe geam, că cobor din mașină să mă bucur de peisaje, să respir în liniște, să aud până și zgomotul roților. Vreau să nu treacă viața pe lângă mine, iar eu să nu-mi mai aduc aminte ce am făcut ieri. Să ies din amorțeală. Pe de o parte freelancing-ul mă ajută. Pentru că foarte rar seamană zilele una cu cealaltă, dar și aici m-a prins valul și am pierdut șirul orelor muncite. Din pasiune pentru domeniul meu, din plăcerea de a scrie sunt tentată de a spune „Da” tuturor propunerilor, iar apoi îmi dau seama că fiecare Da spus îmi scade timpul cu mine și mărește viteza mașinii.

De ziua mea mi-am urat să:

1. Fii mai blândă cu tine atunci când lucrurile nu ies perfect
2. Când pare că nu ai niciun motiv să fii fericită, să-ți aduci aminte să ieși din casă, te uiți la oameni, să te bucuri că ești bine
3. Când oamenii îți fac complimente, crede-i pe cuvânt, nu-i mai privi suspicioasă
4. Dacă îți vine o idee în minte de mai multe ori, dă-i o șansă, pune-o în practică
5. Ai mai multă răbdare cu părinții și familia
6. Întâi dansează și apoi lucrează
7. Vorbește cu tine mai des
8. Ia lucrurile așa cum vin. Viața e viață.